Descoperire uluitoare: o ființă antică, conservată impecabil în chihlimbar timp de 99 de milioane de ani

O nouă specie de viespe parazită, care trăia în urmă cu 99 de milioane de ani, a fost identificată recent de paleontologi, dezvăluind o adaptare biologică rar întâlnită. Viespea, denumită Sirenobethylus charybdis, prezenta o structură asemănătoare unei capcane „Venus flytrap” pe abdomen, folosită probabil pentru a prinde alte insecte și a le forța să adăpostească puii săi. Descoperirea, bazată pe analiza a 16 exemplare conservate în chihlimbar, a fost publicată recent în jurnalul BMC Biology.

O descoperire neobișnuită: viespea cu „capcană” pe abdomen

Paleontologii care au studiat fosilele acestei specii preistorice au fost inițial surprinși de structura neobișnuită observată la vârful abdomenului insectei. Lars Vilhelmsen, specialist în viespi și curator la Muzeul de Istorie Naturală din Danemarca, a fost unul dintre cercetătorii care au analizat aceste fosile și a mărturisit că la început a crezut că este vorba despre o simplă iluzie creată de bulele de aer din chihlimbar.

„Când am văzut primul exemplar, am observat această expansiune la vârful abdomenului și m-am gândit că trebuie să fie o bulă de aer. Destul de des apar astfel de bule în jurul exemplarelor din chihlimbar.”

Însă, după ce a studiat mai multe exemplare și a comparat structurile, Vilhelmsen și colegii săi de la Capital Normal University din Beijing au realizat că ceea ce părea o anomalie era, de fapt, o caracteristică anatomică reală și funcțională a viespii.

1 Aprilie: Tradiții, superstiții și farse celebre

Pe 1 aprilie, oamenii de pretutindeni celebrează Ziua Păcălelilor, o tradiție plină de umor și veselie. Originea acestei sărbători datează din Franța, în secolul al…

Cum putem lupta împotriva schimbărilor climatice prin acțiuni simple

În fața schimbărilor climatice, care reprezintă o provocare globală imensă, fiecare pas pe care îl facem pentru a reduce emisiile de carbon poate avea un…

„M-am întors la primul exemplar și am observat că această structură era, de fapt, o parte a animalului.”

Un mecanism de capturare unic în lumea insectelor

Analiza detaliată a exemplarelor a relevat că structura era mobilă, fiind conservată în poziții diferite la diferite fosile.

„Uneori clapeta inferioară, cum îi spunem noi, era deschisă, alteori era închisă,” a explicat Vilhelmsen. „Era clar o structură mobilă, folosită pentru a apuca ceva.”

Această observație i-a determinat pe cercetători să caute analogii în lumea vie, însă niciuna dintre insectele actuale nu prezintă un astfel de mecanism de capturare. Singura comparație relevantă s-a găsit în lumea plantelor, mai exact la capcana „Venus flytrap”, o plantă carnivoră care își închide rapid frunzele atunci când o insectă intră în interiorul lor.

„Nu există nicio analogie reală în lumea insectelor. A trebuit să mergem până în regnul plantelor pentru a găsi ceva ce se asemăna, măcar puțin, cu această structură.”

Cum ar fi putut folosi viespea această adaptare?

Deși este imposibil de stabilit cu exactitate comportamentul acestei viespi preistorice, cercetătorii cred că mecanismul său de prindere ar fi servit la capturarea altor insecte pe care le-ar fi transformat în gazde pentru larvele sale. Multe viespi parazite din zilele noastre depun ouăle în interiorul altor insecte, iar larvele se hrănesc apoi din corpul gazdei până la maturitate.

În cazul Sirenobethylus charybdis, structura asemănătoare unei capcane ar fi putut fi un instrument evolutiv specializat pentru a prinde gazdele și a le imobiliza temporar, facilitând astfel procesul de parazitare.

Importanța descoperirii

Descoperirea acestei viespi preistorice oferă o perspectivă unică asupra diversității și inovației evolutive a insectelor din perioada Cretacicului. Conservarea detaliată a exemplarelor în chihlimbar le-a permis cercetătorilor să analizeze structura anatomică a viespei în detaliu și să identifice un mecanism de prindere fără precedent în lumea insectelor.

Această descoperire nu doar că extinde cunoștințele despre viespile parazite din trecut, dar și ridică întrebări fascinante despre modul în care aceste adaptări evolutive au influențat ecosistemele preistorice. Studiile viitoare ar putea oferi mai multe detalii despre relațiile ecologice dintre viespile parazite și gazdele lor din epoca dinozaurilor.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!